Da, nu am somn

Nu imi e somn si chiar de mi-ar fi, gandul imi zboara in alta parte

Undeva acum exact o luna, 28 noiembrie incepuse ca o zi ca oricare alta:

M-am trezit ca de obicei la 7:30, auzindu-l pe tata cum incuie usa si ascultandu-i pasii pe scari...A plecat...Ma uit afara, nici mama nu era...Eram singura.

Singura dar nu pentru mult timp, la 11 imi incepeau orele, la 10:30 plecam de acasa, adica la 10 incepeam sa ma pregatesc.

In tot timpul asta am visat cu ochii deschisi despre cum va fi in seara aia...Am ascultat ca o nebuna cd-ul cumparat in urma cu 2 luni dintr-un magazin aflat in centru.

Am ajuns la scoala, m-am asezat in banca si am incercat sa ma concentrez, dar nu puteam, mapa in care aveam un articol cu ei, striga la mine parca sa o deschid si sa ma uit la ei....

Nu am putut toata ziua sa mananc ceva sau sa fiu atenta la ore, de altfel fostul meu coleg de banca, imi si zicea ca sunt asa fericita ca il fac si pe el sa fie...Nu ma puteam abtine, era primul meu concert intr-un club, noaptea, doar eu si mama...Aveam o fericire molipsitoare, toti in jurul meu zambeau cand ma vedeau cu ranjetul pe buze, nu zambeam, ranjeam...

Am ajuns acasa.....Eram extrem de obosita dar m-am asezat totusi la calculator....

La 8 am inceput sa ne pregatim, m-am imbracat repede cu ce mi-a picat in mana si gata, asta a fost...

Ne-am suit in masina, era frig, atat de frig incat nu doar ca tremuram, dar prin manusile fara degete, degetele mi se facusera reci asemenea unui cub de gheata.

Traficul a fost usor, am urcat pentru cateva momente la mama la munca pentru a vorbi ea cu niste colege, am stat 15 minute, 15 minute groaznice pentru mine....Aveam impresia ca nu mai trec...Dar au trecut si am plecat...

Afara era frig iar eu tremuram din toate incheieturile, dar ajunsa in cladire am uitat de tot...

Urcam cu liftul pana la etajul 4....Astept...Am ajuns...Se aude deja zgomot si vad intrarea...Incep sa ma emotionez si ma impiedic....

Intram....Ma uit atent in stanga si dreapta mea...In stanga era alin iar in dreapta Tavi....In momentul ala mi s-au taiat picioarele ca si cum as fi fost anuntata ca ceva rau s-a intamplat in familie, dar nu era asa...Ne-am asezat la masa...Imi beau Ice tea-ul si vorbesc cu mama :

Eu-Mama....Sa fac poze cu ei?

Ea- Tu crezi ca am luat aparatu doar de dragul de a il lua?

Eu- Nu, doar ca imi e oarecum frica

Ea- Te mananca?

Eu- Nu...Da'...

Ea imi taie vorba si spune

Ea- Pai atunci, hai!

Nu am avut curajul sa il rog pe Alin sa faca o poza cu mine asa ca a trebuit mama...

Eram atat de emotionata incat tremuram din toate incheieturile ca frunza in vant...Tot de emotie de altfel am uitat si de unde pun blitzul...

Am facut pozele si a inceput concertul...

Momentele acelea or sa ramana in sufletul meu pentru totdeauna...Au inceput cu "Clasa muncitoare". La auzul primelor acorduri am simtit cum emotiile pe care le aveam se topesc...

Vine pauza...Merg, imi las camasa mea portocalie si beau putin ceai...Ajung din nou in fata...Pe fundal canta Queen iar eu ma uit in jur...Ma uit, iar la un moment dat, Tavi imi face semn...Nu am inteles ce vroia, am inteles oricum destul de greu...Pana la urma, mi-am dat seama de faptul ca vria ca eu, sa am unul din betele lui de tobe...Ei bine, in momentul acela am avut o senzatie care am mai trait-o o data in seara aia, m-am simtit chiar speciala...Dar pauza se termina iar baietii isi reiau locurile pe scena...Atunci iar a fost unul din momentele in care m-am simtit speciala...Alin, mi-a dat o pana...Pana aia, asemenea batului inseamna enorm pentru mine...De pana aia nu se atinge nimeni decat daca vreau eu...

Concertul a reinceput si s-a sfarsit in jurul orei 1 am...Nu va pot explica ce am simtit cand am iesit...Nu eram de loc obosita...Eram fericita, traisem ceva ce nu mai traisem pana atunci....

Era o doar o seara de 28 noiembrie ce avea sa se termine mai frumos ca oricare alta...