Azi a realizat ce oameni cretini o inconjoara.
A reusit sa piarda niste lucruri importante, dar nu ii pasa.
Zoe, spre deosebire de mine a invatat sa nu ii mai pese de nimicuri.
Nu s-a enervat nici atunci cand si-a pierdut good-luck-charm-ul de la bunica sa.
Nici macar atunci cand i-a fost furata mintea si inima. Nu, Zoe nu se supara.
Zoe in schimb nu iarta.
Azi am simtit cum ma izbeste dorul de ea, de cand a plecat.
A plecat si a luat de la mine tot ce aveam bun.
Mi-a luat speranta, visele si zambetul.
Dar totusi ma bucur. Stiu ca acum e la ea, undeva in siguranta, la cineva care stiu ca va avea grija ca zambetul sa nu se crape, visele sa nu zboare iar speranta sa nu se evapore asemenea continutului unui pahar cu apa intr-o zi de august.
Mi-e dor sa o simt alaturi de mine in serile calde cand ascultam impreuna muzica sau cand ii povesteam ce am visat in seara de dinainte. Imi sufla pe gene somn si ma lasa sa adorm mototolindu-mi perna.
Ea e mereu opusul meu, e calma, pe cand eu sunt colerica, e optimista si vede tot ce e mai bun in oameni pe cand eu am incetat sa fac asta acum ceva timp. Ea mi-a promis inainte sa plece ca va reveni pentru a ma invata sa sper din nou. Si sunt sigura ca o va face.
Am incredere in ea.
PeSe: O sa oscilez intre prezentarile persoanelor dragi si povestile cu Zoe, numai pentru a va baga in ceata.
interesant cum bucati din personalitatea ta sunt atat de opuse. si colerica, si flegmatica, chiar melancolica. totusi, incearca sa vezi care dintre ele e mai pregnanta . trebuie sa gasesti un echilibru, nu uita acest lucru.
RăspundețiȘtergerep.s mi-a placut si asta mult :X :D >:D<