Desi nu stiu cum mai rezist.
Sa presupunem ca incerci sa dormi
Sa presupunem ca asta se intampla aseara
Sa presupunem ca ai un fix, sa te invelesti bine si totusi simti ca te sufoci.
Sa presupunem ca asculti muzica, cocotata in varful patului.
Sa presupunem ca eu nu am dormit mai deloc aseara.
Plus ca mi-e rau. Da rau.
Nu mi-e foame, nu mi-e somn.
Ma doare stomacul, capul si simt cum pamantul se invarte cu mine...
Si totusi incerc sa fiu normala...sau ceva in genu.
Sa mai presupunem ca pe langa ca iti doresti masina tipului, vrei sa fi acceptata oricum. Sa nu se mai comporte lumea cu tine, parca ai fi oaia neagra.
Sa presupunem ca maine o sa tremuri, urand un 'La multi ani'
Sa presupunem...
Sau sa nu mai presupunem.
Sunt pe scaun, in fata ecranului meu, putin murdar, incercand sa uit de tot.
Singurele lucruri in momentu asta care ma mai calmeaza, sunt punga de Rum Kokos [care am de gand sa o devorez, btw], ceva melodii de pe coloana sonora a filmului meu preferat si Cati. My dear and beloved Cati. Thank god for meeting her. Sau mai bine, Thank Oscar for meeting her :))
Alta chestie care as vrea sa o spun...
La multi ani, Coiot!
Nu are rost sa iti urez tot pomelnicu ala. Iti doresc doar ca totul sa fie asa cum vrei tu :)
Si cu ocazia asta am sa iti si multumesc, pentru tot. Stii tu mai bine pentru ce.
inveseleste-te odataa! :* me loves ya!
RăspundețiȘtergerekokos din alea am mancat pe drumul spre Bucuresti in ziua cand ne-am intalnit. Ia sa faci cinste cu o portie cand ne mai vedem :>.