I'm sick.

Nu, nu bolnava, satula.

Mi-e sila de toti care mi se considera prieteni si abia asteapta ca eu sa dau de greu ca sa ma paraseasca.

Practic, eu toata viata mea, am stat sa ma descurc singura, si stiti ce? Chiar imi pare bine.

Pentru ca de cate ori am avut o problema, nu a avut cine sa imi fie acolo, aproape, a trebuit sa stau, sa strang din dinti si sa infrunt singura.

Stiu, din ce am scris pana acum, nu par o persoana foarte puternica, dar sa stiti ca am devenit prin asta.

Cand cineva "rade" [BITE ME!] de mine, ii ignor. Da-i in mama lor de trepanati, vorba unui prieten :)

De ce as sta eu sa ma obosesc cu ei?

Well, chiar nu imi pasa de toti tampitii si proastele care or sa isi bage unghia in gat citind asta, pentru ca, ei bine, pe mine nu ma atingeti asa usor si oricum, o sa ma razbun de doua ori mai rau decat o faceti voi.

...

OK. Now I feel better.

:)

Oricum, nu am sa mai pun la suflet orice prostie, nu stiu, nu imi pasa, nu dau doi bani.

Si multumesc frumos A si C, chiar ma simt mult mai bine :)